CESCS studiază felul în care oamenii au răspuns schimbărilor climatice de-a lungul timpului și ce ne spun aceste răspunsuri despre comportamentul de azi. Șase instituții românești și nouă discipline lucrează la aceeași întrebare: ce îi determină pe oameni să acționeze?
Centrul studiază felul în care comunitățile au făcut față schimbărilor climatice rapide din Holocen, alături de înregistrările instrumentale și de proiecțiile climatice până la sfârșitul acestui secol.
Culorile urmează gama de benzi CESCS: reci pentru arhiva lungă, calde pentru prezent și proiecții. Nu reprezintă o scară de temperatură. Axa este întreruptă acum 150 de ani, ca ultimul secol și jumătate să rămână lizibil.
Cercetarea despre atenuarea schimbărilor climatice și comportament s-a concentrat de obicei pe obiceiurile individului în prezent.
Europa se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât media globală — mai repede decât orice alt continent (WMO, 2023).
IPCC (2022) constată că schimbările climatice au împins deja unele ecosisteme dincolo de praguri după care schimbarea devine abruptă și, în unele cazuri, ireversibilă. Limitarea încălzirii mult sub 2°C față de nivelul preindustrial cere schimbări în felul în care se comportă indivizii, comunitățile, industria și guvernele, nu doar soluții tehnologice.
Comunitățile umane au mai trecut prin schimbări climatice rapide, iar felul în care s-au descurcat este păstrat în siturile arheologice, în colecțiile bioarheologice, în arhivele lingvistice și în indicatorii paleoclimatici de pe teritoriul României. Citirea acestor arhive împreună cu știința climei și cu psihologia de azi oferă o imagine mai completă a determinanților comportamentului pro-ambiental.
Comportamentul uman a stat în centrul schimbărilor societale din trecut. Tot el decide dacă măsurile de atenuare funcționează.
Trei direcții lucrează la aceeași întrebare, fiecare acoperind o altă adâncime de timp.
De la începutul Holocenului, în bazinul Dunării de Jos
Evaluarea pe termen lung a răspunsurilor populațiilor umane la schimbările climatice, prin eco-arheologie, bioarheologie, istorie socială, ecolingvistică și etnologie, în bazinul Dunării de Jos.
Citește despre Istorie și CulturăUltimii 10.000 de ani, ultimii 150 de ani și proiecții până în 2100
Date observaționale, reconstituiri paleoclimatice și simulări climatice de înaltă rezoluție, combinate pentru a lega clima trecută și prezentă de schimbările societale.
Citește despre Impact ClimaticAplicată comportamentului de azi și din deceniile următoare
Adaptabilitatea din trecut folosită pentru a întări comportamentul pro-ambiental de azi, prin instrumente care măsoară determinanții schimbării comportamentale.
Citește despre Comportament UmanCentrul reunește cercetători din aceste domenii în jurul aceleiași întrebări.
Este vorba despre laboratorul de izotopi și geochimie pe care Centrul îl construiește la Universitatea din București. Alături de acesta, Centrul dotează cu echipamente noi și laboratoarele partenerilor.
Cercetarea este gândită să ajungă și în afara mediului academic.
Șase pachete, toate coordonate de la Universitatea din București.
Coordonator: Bogdan Antonescu
Administrarea, componenta financiară, riscul și etica.
Coordonator: Mihai Ducea
Construiește laboratorul curat și laboratorul geochimic la Facultatea de Geologie și Geofizică și le integrează cu facilitățile existente la UB.
Coordonator: Mihai Constantinescu
Reconstituie modul de viață, dieta, mobilitatea, utilizarea terenului și strategiile de locuire din Holocen în bazinul Dunării de Jos.
Coordonator: Mihai Dima
O bază de date paleoambientală pentru România pentru ultimii 20.000 de ani, amprenta climatică a celor două moduri ale Circulației Meridionale de Răsturnare a Atlanticului, simulări până în 2100 și impactul valurilor de căldură și al furtunilor severe.
Coordonator: Eugen Avram
Adaptează modelul lanțurilor de impact, colectează cunoștințe ecologice tradiționale, proiectează un instrument psihometric și testează un protocol scurt de terapie cognitiv-comportamentală cu realitate virtuală imersivă.
Coordonator: Bogdan Antonescu
Site-ul și rețelele sociale, două conferințe internaționale, seminare publice și video, o rețea de ambasadori și Setul de instrumente pentru educație climatică.
Coordonat de Universitatea din București.
Coordonator (UB)
Echipe de cercetare de la Facultățile de Fizică, Geologie și Geofizică, Istorie, Matematică și Informatică, Psihologie și Științele Educației și Litere. UB conduce toate cele șase pachete de lucru.
Partener 1 (IFIN-HH)
Departamentele de Fizică Nucleară Aplicată, Științele Vieții și Mediului și Fizică Nucleară. Datare cu radiocarbon, spectrometrie de masă cu accelerator, analize cu fascicule de ioni, tomografie computerizată cu raze X.
Partener 2 (IAVP)
Departamentul de Bioarheologie, cu laboratoarele de Antropologie, Arheozoologie și Paleovegetație. Contribuție principală în WP3.
Partener 3 (INCDFP)
Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație (GeoEduLab). Cartografiere spațială diacronică a sistemelor social-ecologice, prospecțiuni geofizice și UAV.
Partener 4 (UBB)
Geografie, planificare urbană, psihologie, informatică. Modelare numerică de înaltă rezoluție în WP4 și studii privind schimbarea comportamentului pro-ambiental în WP5.
Partener 5 (ARFCN)
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” și Institutul de Istorie „George Barițiu”. Ecolingvistică și analiză istorică în WP3, WP4 și WP5.
